Miau! Sunt Motanilă. Până recent, locuiam într-un apartament comfortabil, aveam două farfurii mereu pline (una cu apă, alta cu bobițe sau, în zilele bune, cu bucățele de pui) şi o fereastră largă unde stăteam la soare și priveam lumea de sus. Și, cel mai important, aveam o stăpână care mă mângâia în fiecare seară. Dar într-o zi, stăpâna n-a mai venit acasă. Au venit în schimb niște oameni zgomotoși care au împachetat lucrurile, au făcut poze și au strigat între ei. Când au dat de mine, s-au uitat unii la alții neștiind ce să facă. Așa m-am trezit aici, în gradina blocului, sub un tufiș care mă adăpostește când plouă. Prima noapte a fost cea mai grea. Am mieunat ore întregi, sperând că cineva mă va auzi și mă va lăsa înăuntru. Dar oamenii treceau pe lângă mine grăbiți. Unii îmi aruncau priviri scurte de milă, alții mă ignorau complet. Am învățat repede că trebuie să mă descurc singur. Să mă adaptez. Şi să visez cu ochii deschişi. La apartamentul în care locuiam. La căldura de acolo. La mângâierile stăpânei. Când închid ochii, parcă simt și acum cum mă lua în brațe și mă strângea tare la piept. De drag. Uneori mă durea gâtul, dar nu ziceam nimic. Îmi plăcea s-o fac fericită. Acum, încerc să fac la fel cu oamenii care trec prin fața blocului. Când văd pe cineva, mă apropii încet, cu coada sus, semn că vreau să fiu prieten. Mă frec de picioarele lor și torc cât pot de tare. Unii se apleacă și mă mângâie. Alții îmi aruncă câte o bucățică de mâncare. Zilele trecute, o fetiță m-a observat și a vrut să mă ia acasă, dar mama ei a tras-o de mână spunând că “nu știi de unde vine și ce boli are”. Aș fi vrut să-i spun că sunt perfect sănătos. Că sunt sterilizat şi deparazitat. Că știu să folosesc litiera și să nu zgârii mobila. Că sunt torcăcios și lipicios și tot ce-mi doresc e să fiu din nou în brațele cuiva, să mă strângă la piept și să adorm în siguranță. Dar nu pot vorbi limba voastră, a oamenilor. Tot ce pot face e să mă apropii de fiecare, să torc și să sper că cineva va înțelege. Azi e o zi bună. Soarele e cald și o doamnă, vecină de-ale mele din bloc, mi-a dat ceva de mâncare. M-am săturat, momentan. Acum stau întins pe o bancă din fața blocului și privesc fiecare persoană care intră sau iese. Una dintre ele ar putea fi noul meu stăpân. Poate chiar tu, cel care citești povestea mea. Te aștept aici. Sunt Motanilă, și tot ce-mi doresc e un nou început.

Vezi mai multe anunțuri de la





Formular de adopție

Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vă rugăm să oferiți câteva detalii despre dvs. și mediul în care doriți să aveți grijă de pisica adoptată. De exemplu: Locuiți la curte sau la apartament? Ați mai avut sau aveți câini, pisici sau alte animale de companie?
Doriți să primiți pe email și alte oferte de adopții pisici din localitatea dvs.?
În cazul în care acest anunț nu mai este disponibil sau adopția nu se finalizează din diverse motive, publicarea cererii dvs. de adopție oferă ocazia altor persoane care au pisici de dat spre adopție în localitatea dumneavoastră să vă contacteze prin intermediul unui formular care va fi disponibil pe site, fără publicarea datelor dvs. de contact.
Vă rugăm să oferiți câteva detalii despre ce anume căutați să adoptați. Mascul, femela? Spuneți-ne dacă aveți preferințe pentru culori sau vârsta și cât de importante sunt pentru dvs.
This field is for validation purposes and should be left unchanged.