2 Oct 2012

Tigrutz

In toamna anului trecut am postat la dvs pe pagina ca dau spre adoptie un motanel tigrat. Spre fericirea mea am gasit o fata care a venit, l-a vazut si l-a indragit foarte mult. Sunt fericit ca Tigrutz are in continuare un stapan care il iubeste.




Povestea lui incepe intr-o sambata dimineata de vara. Aveam fereastra deschisa si, cum era week-end, linistea diminetii fu brazdata in fata blocului de un mieunat prelung. Am sarit reoede din pat si m-am uitat cu atentie sa vad pisoiul care plange. Nu il puteam vedea ca era undeva sub balcoanele blocului. Am zis sa ma duc repede sa il iau pentru ca deranjandu-i pe eilalti cu mieunatul exista riscul sa iasa cineva din bloc si sa il bata. In timp ce coboram scarile mi-am zis: „Daca e motanel si mai este si tigrat pe deasupra il iau eu”. O incantare fara margini a pus stapanire pe mine cand am vazut un ghemotoc tigrat foindu-se pe langa peretele blocului. L-am strigat. S-a intors catre mine, a facut ochii mari si in cateva secunde din cateva salturi era deja in bratele mele, presandu-mi tricoul din dreptul pieptului cu labutele si torcand zgomotos. M-am uitat sa vad daca era motanel. La drept vorbind l-as fi luat oricum, mi-era prea drag. Spre surprinderea mea era motanel. „Al meu esti” iam zis si am urcat cu el in brate in casa. I-am dat de mancare, s-a foit putin prin casa pentru a inspecta „noua locuinta”, apoi s-aintins pe parchet si a dormit dus cateva ore bune. Era rupt de foame si de oboseala. Am profitat de ocazia ca dormea si am fugit repede la supermarket si am cumparat un lighean mare, 2 saci cu nisip special pentru pisici si mancare. Am rasturnat un saculet in lighean si l-am pus intr-un colt al camerei. Pisoiul a mers la lighean, a mirosit inauntru, apoi a sarit in el, si cu viteza a inceput sa scormone cu labutele in nisip facand o gaura. In continuare va dati seama ce a urmat. M-am bucurat ca in lipsa mea nu a facut prin camera sau in pat, pe undeva.
De atunci dragostea lui pentru mine a fost una iesita din comun. Cand stateam la calculator sarea si statea in bratele mele urmarind cu atentie tot ceea ce faceam. Se culc cand ma culcam si eu si se trezea la fel. Nu m-a deranjat niciodata in timpul noptii. Inainte de culcare obisnuia sa ma linga pe mana, pe brat. ma lua asa sistematic incet-incet si ma lingea de parca se spala pe sine insusi. Apoi se ghemuia la pieptul meu si ramanea acolo pana dimineata.
Era foarte mamos si lipicios. cand nu prea aveam chef sa ma joc cu el, venea si se impingea cu capul in mine mangaindu-se singur. Era irezistibil.
Acum Tigrut are alt stapan, dar sunt sigur ca e la fel de fericit.
In fotografii se vede cand era mic si statea la mine in brate, iar in celelalte, mai mare, dar la fel de fericit la celalalt stapan. Celelalte doua pozele-am primit de la persoana careia i-am dat motanelul spre adoptie.



Sursa: Adoptiipisici.ro

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.