4 Dec 2012

Motzu cel trist are nevoie urgenta de iubire

Acesta pisica a fost adoptata

I-am zis Motzu pentru ca stiam ca va fi un rasfatat si un alintat. Si asa a si fost. Pana in primavara aceasta a facut parte din familia noastra – eu, sotia si, timp de un an si jumatate, fetita noastra. Lui bebe ii tolera (chiar daca nu-i placeau) chiar si trasul de urechi/mustati/coada, folositul pe post de perna sau strangerile prea patimase in brate. Glumeam ca cel mai destept cedeaza primul pentru ca el se retragea tacticos din „ambuscada” pana sa ajungem noi sa intervenim. Dar se cam ascundea cand era cea mica prin preajma. Era un pic trist. Observase ca nu mai era in centrul atentiei si accepta resemnat. Dupa ce o culcam pe cea mica iesea din dulap sau de sub pat si ne „certa” un pic. Ne sarea apoi in brate si torrrrrcea de se zguduiau peretii, iar noi eram bucurosi ca ne-a „iertat” si ne mai jucam putin cu el. De multe ori adormea cuibarit intre noi.

Din pacate, in primavara, probleme medicale respiratorii ale copilului (simptome astmatice cu complicatii) ne-au obligat sa eliminam urgent toti posibilii factori alergeni la recomandarea expresa a medicilor si sa-i gasim un alt camin Motzului. L-am cazat temporar la fratele meu in garsoniera. El insa munceste foarte mult, sta pe acasa foarte putin, si nici nu prea se pricepe la pisici, iar Motzu nu primeste nici macar dramul de atentie pe care il mai primea acasa. Dintr-un pic trist, a devenit si mai trist. Fratele meu mai munceste si acasa, iar Motzu se simte foarte neglijat si il „cearta” pentru atentie si mangaieri. In concluzie niciunul dintre ei nu e fericit cu coabitarea. Mai trec eu din cand in cand pe la el pentru o sesiune de joaca si de tors. Ma recunoaste si se bucura, dar nici eu nu am timp prea des, iar sotia nici atat.
Ni se rupe sufletul, dar trebuie sa-i gasim si lui pe cineva care sa-l iubesca asa cum merita. II datoram macar atat mititelului. Nu vreau sa-l abandonez la tara, ar muri, sunt convins. Acolo pisicile nu au voie in casa 🙁




Cateva date tehnice daca sunteti interesati sa-l iubiti pe Motzu:
Cred ca e biramnez combinat cu ceva, are noua ani, e castrat, e sanatos tun, e crescut doar la apartament, doarme destul de mult, e cam tantalau (cateodata mai cade de pe calorifer in timp ce doarme). Iubeste sa fie pe langa oameni si sa fie bagat in seama. Alearga si dupa jucarii daca il stimulezi la joaca, dar nu foarte mult, e cam puturosel – prefera mai degraba o sesiune lunga de mangaiat si tors in brate. Pentru putina afectiune da inapoi inzecit. Pe mine ma mai lingea pe cap dupa ce termina el sa se spele – probabil ca ma credea un pisoi mai mare. Sta la taiat ghearele si sta foarte cuminte, desi e terifiat, chiar si la tuns la frizeria de animale. Isi ascute ghearele doar pe un taburet al lui special.
Pentru orice alte intrebari va stau la dispozitie.

PS: Pentru ca ne simtim in continuare foarte responsabili de viata micutului am putea, daca si
viitorul stapan doreste, sa asiguram noi cheltuielile cu intretinerea lui
Adresa de email:
Telefon: 0742.062.553

motzu1
motzu2
motzu3



Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.